Citate Octavian Paler II

Categorie Octavian Paler | scris de Citate | 3 Commentarii »

Citate Octavian Paler II

• Cand iubesti esti cel mai fericit om din lume; cel mai trist lucru este sa suferi din iubire…
• Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit…
• Dragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului.
• Prietenia este asemenea unei iubiri fara aripi…
• Masurarea vietii omului nu este in functie de timp, ci de buna ei folosire. Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita traita.
• Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa… si un suflet smuls din piept…
• Daca nu ai iubi, cum ai putea pretui orbitoarea lumina a soarelui si mangaietoarea lumina a lunii?
• Fericirea noastra rezida in ceea ce-l determina pe om sa-si dea seama ca este om si sa ramana asa.
• In iubire se simte mai mult decat e nevoie, se sufera mai mult decat se cugeta, se iseaza mai mult decat se traieste…
• Am socotit totdeauna că nu mă pot bizui decât pe promisi­unile din viaţa aceasta.
• În faţa amintirilor suntem egali cu zeii. Nici ei nu le mai pot schimba. Ceea ce s-a întâmplat nu mai stă în puterea lor şi nici a destinului.
• Cea mai mare fericire, după aceea de a iubi, e să-ţi mărturiseşti iubirea.
• Reprezentand ceea ce e pieritor, clipa, reprezinta totodata ceea ce e posibil. Ea moare sub ochii nostri, dar e unicul timp viu, unicul in care viata freamata.
• Greseala oamenilor a fost ca niciodata nu s-au priceput sa se uite langa ei. Li s-a parut ca daca fericirea exista, ea trebuie sa fie inaccesibila sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor.
• A patra porunca : Sa nu numeri zilele.
• Poate ca toti sfarsim prin a vorbi o limba pe care nu o mai intelege nimeni.
• Batranetea incepe ca toamna. Cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu reverii si doruri vagi.
• Cred ca dragostea ne ridica in propriii nostri ochi.
• Cred ca lumea a fost prea mare pentru mine. In schimb, o lume redusa la ” doi” mi s-a parut ideala.
• …există în viaţă lucruri între care nu se poate opta.
• În rest, port în mine, fără să ştiu, un adevărat cimitir în care se află ceea ce am uitat că am văzut, că am auzit, că am fost.
• Aminteste-ti ca paradisul a fost,aproape sigur,intr-o grota.
• Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.
• Existăm nu pentru a pălăvrăgi despre absurditatea lumii, ci pentru a ne da o justificare. Şi uneori e de ajuns duioşia unui cer de primăvară ca să ne reamintească acest lucru.
• Ceilalţi lupi m-ar sfâşia dacă ar şti că urletul meu e în realitate un plâns.
• Pe vremea când căutam “secretul secretelor” îmi alesesem ca deviză o vorbă a unuia din cei şapte înţelepţi ai Greciei antice, Bias din Priene: “Port totul pentru mine”.
• Adevărata măsură a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin lipsa de măsură, dorind fără măsură, îndrăznind fără măsură, iubind fără măsură.
• Nu sunt un om religios. Nu ştiu să mă rog fără să mă tem că fac un gest convenţional.
• Destinul lucrează prin amănunte.
• Mi-am dat seama că teroarea nu ţine neapărat să-ţi smulgă unghiile. Era suficient să te facă să-ţi fie teamă să spui altceva decât era îngăduit.
• Acest bătrân, Don Quijote, care pare bun de dus la azil, rezolvă, dacă ne gândim bine, cea mai încâlcită problemă a filozofiei: rostul vieţii. Acest bătrân caraghios ne învaţă, dacă nu ne repezim să ne amuzăm de forma în care o face, că esenţialul în viaţă este să ai o convingere.
• Politica nu are principii. Are numai interese.
• Eu nu consider modestia o virtute. O invocă, în genere, indivizii cu însuşiri mediocre pentru a lăsa impresia că mediocritatea lor ţine loc de modestie, nu de lipsa lor de calităţi.
• Se pare că nu uităm nimic din tot ce a fost esenţial în viaţa noastră. Uităm doar detaliile.
• Am avut norocul să aflu că dragostea este unicul adevăr important şi absolut, într-o viaţă care nu ne dă decât daruri relative. Şi n-am fost ipocrit. Am iubit şi eu.
• Doar din amintiri mai pot crede că vara e anotimpul destinului meu.
• Acesta pare a fi trecutul. Un limbaj.
• Orice “paradis” nu poate fi decât o mare simplitate.
• Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.
• Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.
• Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc.
• Dacă nimic nu justifică moartea, viaţa are toate justificările.
• Omul e mai măreţ cu cât încearcă mai încăpăţânat imposibilul.
• Omul afectiv îi tolerează omului raţional grimasa sceptică.
• Păcatul nostru cel mai mare este că facem orice anormalitate să devină normalitate.
• Amintirile nu ne mai pot omorî; cel mult pot face o rană să doară şi să sângereze din nou.
• Viaţa nu e o operă de artă. E, mai degrabă, un bazar în care găseşti de toate, inclusiv nimicuri.
• Nu dispreţui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată: să lumineze în întuneric.
• Drumul care duce spre noi înşine duce în mod obligatoriu şi spre ceilalţi.
• Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
• E un lucru destul de cunoscut că timizii sunt uneori mai curajoşi decât curajoşii. Ei au îndrăzneli de care un om normal nu e în stare. După cum nehotărâţii sunt capabili de pasiuni nebuneşti.
• Important nu e să-L găseşti pe Dumnezeu, chiar crezând în El, ci să-L cauţi. În clipa în care îţi spui că L-ai găsit, de fapt L-ai pierdut pentru totdeauna.
• În funcţie de ce se clădeşte pe ruinele unei închisori, se poate spune cât de necesar era ca ea să fie dărâmată.
• Cel căruia îi e indiferent dacă va trăi nu are nevoie de curaj.
• Nu există experienţă căreia să nu-i poţi supravieţui dacă ai curajul să înfrunţi viaţa.
• Uneori, omul e în situaţia lui Cortes, de a arde toate corăbiile care l-ar putea duce înapoi, ca să poată merge înainte.
• Prietenia este un har pe care îl ai sau nu-l ai.
• Într-o dragoste adevărată trebuie să fii puţin sclav pentru a fi liber, adică să nu mai vezi nimic în jur.
• Tot ceea ce se întâmplă se întâmplă fiindcă aşa trebuia să se întâmple.
• Sunt lucruri pe care le poţi avea doar dacă stai departe de ele. Făcând greşeala să le cauţi, le pierzi.
• La urma urmei, lumea e plină de rataţi. Câţi ar putea spune că şi-au văzut împlinite toate aşteptările? Poate, e chiar o lipsă de modestie să declari: sunt un ratat!ca sa devii “ratat” trebuie sa fi avut niste visuri inalte, niste ambitii mari.
• În trecut nici zeii nu mai pot schimba nimic.
• Unica mediocritate injustificabilă e mediocritatea iluziilor.
• Duc, când sunt treaz, un mic infern. Amintirea anilor în care nu-mi păsa că timpul trecea. Dar, probabil, a spune întreg adevărul despre tine e cu neputinţă.
• Prietenul meu, Sofocle, zicea ca numai traită în nestiinta viata este placuta. Dar daca am apucat sa stim cate ceva?
• Doamne, cum ne-am despărţit cu toţii. Poate că şi prietenia şi iubirea nu merită, într-adevăr, să fie trăite, dacă nu sunt veşnice. O viaţă întreagă de frumuseţe, asta ar însemna ceva, într-adevăr.
• Unii nu se pot stapani sa nu dea din maini, incercand sa iasa, chiar daca astfel se scufunda cu totul.